Back

ⓘ Categorie gramaticală



                                     

ⓘ Categorie gramaticală

În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor.

Termenul are două accepțiuni principale, care provin de la cele două sensuri ale cuvântului "categorie”. În general, acesta înseamnă "clasă, grup” de entități cu una sau mai multe caracteristici comune, iar într-o accepțiune mai restrânsă se folosește în filozofie cu sensul de "noțiune fundamentală și de maximă generalitate”.

Cu sensul de "clasă”, în gramatica tradițională este vorba de două feluri de categorii gramaticale: prin categorii sintactice se înțeleg părțile de propoziție subiect, predicat etc., iar prin categorii morfologice – părțile de vorbire.

Termenul "categorie morfologică” se folosește și cu sensul de noțiune, înțelegându-se prin ea trăsăturile ce caracterizează părțile de vorbire: genul, numărul, modul, timpul etc.

Unii autori restrâng categoriile gramaticale la cele morfologice și, în cadrul lor, la părțile de vorbire. Alții folosesc termenul "categorie gramaticală” tot numai în sens morfologic, dar înțeleg prin ea o trăsătură marcată de morfeme gramaticale precum desinențele. În acest sens, nu toate limbile posedă aceleași categorii gramaticale. De exemplu, o limbă ca maghiara este lipsită de exprimarea genului gramatical, exprimându-l numai pe cel natural prin mijloace lexicale.

                                     

1. Categoria gramaticală în lucrări lingvistice românești

În literatura de specialitate în română referitoare la această limbă, "categorie gramaticală” este genul proxim numai al diferitelor trăsături ale părților de vorbire. Unii autori stabilesc subclase în cadrul lor. De exemplu, Constantinescu-Dobridor 1998 le împarte în categorii gramaticale flexionare, care se manifestă în flexiunea anumitor cuvinte flexibile, ca genul, numărul, persoana, modul, timpul și diateza, și categorii gramaticale de relație, ce se manifestă în relațiile sintactice dintre cuvinte, cum sunt cazul, determinarea și comparația.

Nu toți lingviștii sunt de acord în privința categoriilor gramaticale ale limbii române. Pentru Avram 1997, acestea sunt genul, numărul, cazul, gradul de comparație, persoana, diateza, modul și timpul. La acestea, Constantinescu-Dobridor adaugă și determinarea, despre care Bărbuță 2000 menționează că nu are un statut general recunoscut de categorie morfologică, dar o acceptă ca atare pentru substantiv, deoarece articolele exprimă prin formele lor sensul gramatical de hotărât, respectiv de nehotărât.

Bărbuță 2000 amintește și de categoria gramaticală a aspectului, existentă, de exemplu, în limba rusă, precizând că ea nu există în română, neavând un sistem organizat de morfeme gramaticale pentru aspect, deși sunt exprimate diverse sensuri aspectuale prin mijloace lexicale.

                                     

2. În lucrări în alte limbi

În literatura de specialitate în limba engleză, termenul grammatical category "categorie gramaticală” se folosește mai mult pentru trăsăturile părților de vorbire. Pentru acestea se mai întâlnește și termenul inflectional category "categorie flexionară”, precum și morphological category "categorie morfologică”. În același timp, termenul grammatical category se mai folosește în sens morfologic și pentru părțile de vorbire, iar în sens sintactic, pentru părțile de propoziție. De menționat însă, că pentru părțile de vorbire se mai întâlnește și termenul lexical category "categorie lexicală”.

Termenul syntactic category "categorie sintactică” se referă la părțile de propoziție.

În lucrările despre limbile din diasistemul slav de centru-sud scrise în acestea, termenul gramatičke kategorije "categorii gramaticale” se folosește mai mult pentru trăsăturile părților de vorbire, care mai sunt numite și morfološke kategorije "categorii morfologice”. Patru categorii ale verbului, ca subclasă a categoriilor gramaticale, sunt numite de unii predikatne kategorije "categorii predicative”. Printre categoriile gramaticale, unii includ și părțile de vorbire.

La fel ca în literatura de limbă engleză, termenul sintaktičke kategorije "categorii sintactice” se referă la părțile de propoziție.

În lucrările de lingvistică în limba maghiară se folosesc termenii nyelvtani kategória cu sinonimul grammatikai kategória "categorie gramaticală”, alaktani kategória "categorie morfologică” și mondattani kategória "categorie sintactică”.

Termenul "categorie gramaticală” se folosește și în locul celorlalți termeni. În sens morfologic desemnează pe de o parte părțile de vorbire. Pe de altă parte, tot în sens morfologic, se referă la trăsăturile acestora, de exemplu diateza, genul în general, genul feminin în particular, numărul plural. Termenul se folosește și pentru părțile de propoziție, ba chiar și pentru propoziție.

Termenul "categorie morfologică” se referă în general la trăsăturile părților de vorbire, de exemplu aspectul și modul, și se găsește cu această accepțiune și delimitarea categoriilor morfologice de categoriile părților de vorbire.

Denumirea "categorie sintactică” acoperă, ca în celelalte limbi, părțile de propoziție.

                                     

3.1. Surse bibliografice Surse directe

  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline accesat la 14 august 2018
  • Bărbuță, Ion et al. Gramatica uzuală a limbii române, Chișinău, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 accesat la 14 august 2018
  • hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika Gramatica limbii croate, ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 accesat la 14 august 2018
  • hu A. Jászó, Anna coord., A magyar nyelv könyve Cartea limbii maghiare, ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5 accesat la 14 august 2018
  • en Browne, Wayles și Alt, Theresa, A Handbook of Bosnian, Serbian, and Croatian Manual de bosniacă, sârbă și croată, SEELRC, 2004 accesat la 14 august 2018
  • fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză, ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
  • hu Kiefer, Ferenc et al. coord., A magyar nyelv Limba maghiară, Akadémiai kiadó, 2006, Digitális Tankönyvtár Bibliotecă didactică digitală, varianta PDF de descărcat accesat la 14 august 2018
  • en Cojocaru, Dana, Romanian Grammar Gramatica limbii române, SEELRC, 2003 accesat la 14 august 2018
  • Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
  • en Andrews, Edna, Russian Limba rusă, SEELRC, 2001 accesat la 14 august 2018
  • Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan”, Dictionarul explicativ al limbii romane, ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic, 2009 DEX 09; online: Dexonline accesat la 14 august 2018
  • en SIL Glossary of Linguistic Terms Glosarul SIL al termenilor lingvistici accesat la 14 august 2018
  • en Eifring, Halvor și Theil, Rolf, Linguistics for Students of Asian and African Languages Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane, Universitatea din Oslo, 2005 accesat la 14 august 2018
  • hu Kálmán, László și Trón, Viktor, Bevezetés a nyelvtudományba Introducere în lingvistică, ediția a II-a, adăugită, Budapesta, Tinta, 2007, ISBN 978-963-7094-65-1 accesat la 14 august 2018
  • fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique Dicționar de lingvistică, Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
  • en Bussmann, Hadumod coord., Dictionary of Language and Linguistics Dicționarul limbii și lingvisticii, Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 accesat la 14 august 2018
  • cnr Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika Gramatica limbii muntenegrene, Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 accesat la 14 august 2018


                                     

3.2. Surse bibliografice Surse indirecte

  • en Bickford, J. Albert și Daly, John, A course in basic grammatical analysis Curs elementar de analiză gramaticală, Dallas; TX: Summer Institute of Linguistics, 1996
  • en Payne, Thomas E., Describing morphosyntax: A guide for field linguists Descrierea morfosintaxei: ghid pentru lingviștii de teren, Cambridge / New York, Cambridge University Press, 1997
Free and no ads
no need to download or install

Pino - logical board game which is based on tactics and strategy. In general this is a remix of chess, checkers and corners. The game develops imagination, concentration, teaches how to solve tasks, plan their own actions and of course to think logically. It does not matter how much pieces you have, the main thing is how they are placement!

online intellectual game →